Cum răspunde Ponta criticilor AmCham referitoare la noile taxe: „Eu sunt ales de români. Trebuie să-mi fac datoria față de români”

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, în replică la aprecierile reprezentanților AmCham, care consideră că noile măsuri fiscale determină o agravare fără precedent a poverii fiscale, că taxele în România sunt, în acest moment, mai mici decât în SUA și în țările europene.

„Întreb încă o dată: TVA știu că nu s-a modificat, ba chiar l-am scăzut, cota unică nu s-a modificat. Eu țin foarte mult cont și am un foarte mare interes ca mediul de afaceri să aibă în România un mediu competitiv. Pe de altă parte, eu sunt ales de români. Și trebuie să-mi fac datoria față de români în primul și în primul rând”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

El a precizat că taxele în România sunt, în acest moment, mai mici decât în SUA și în țările europene, cu excepția Bulgariei.

„Și sunt convins că în România în acest moment toate taxele sunt mai mici și decât în SUA și decât în majoritatea covârșitoare a țărilor europene, cu excepția Bulgariei, dacă nu mă înșel”, a adăugat Ponta.

Măsuri fiscale anunțate de Guvern determină o agravare fără precedent în ultimii 20 de ani a poverii fiscale pe care contribuabilii români trebuie să o suporte și totodată vor afecta negativ investițiile și competitivitatea produselor românești, apreciază reprezentanții AmCham.

„AmCham România îți exprimă îngrijorarea față de noul val de impozite și taxe anunțate în ultima vreme de către Guvernul României. Împreună cu creșterile de fiscalitate impuse deja în legislație, fără o consultare prealabilă și transparentă cu mediul de afaceri, astfel de decizii determină o agravare, fără precedent în ultimii 20 de ani, a poverii fiscale pe care contribuabilii români vor fi obligați să o suporte”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț Americane în România – AmCham, organizație care reunește 350 de companii americane, internaționale și locale, cu investiții totale de peste 10 miliarde dolari și 200.000 de locuri de muncă.

Totodată, investitorii arată că lipsa de coerență și consisteță în adoptarea de măsuri cu caracter fiscal, precum și intervențiile frecvente și imprevizibile ale Guvernului în economie provoacă distorsiuni în mecanismele pieței, dificultăți în planificarea afacerilor, cu consecințe deosebit de grave pentru mediul de afaceri românesc, atractivitatea investițională și competitivitatea economică a României.

„În lipsa unei strategii de țară careia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente și echitabile în sprijinul dezvoltării țării și al eforturilor mediului de afaceri în condițiile actuale grele de piață, este în pericol să devină un factor de obstrucție insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupție, evaziune fiscală și creșterea comerțului ilicit cu produse accizabile”, a adăugat sursa citată.

Investitorii atrag atenția în mod special asupra efectelor negative semnificative pe care le vor genera propunerile de accizare suplimentară a produselor petroliere, de modificare a metodologiei de calcul a accizelor și instituirea noului impozit aplicat asupra valorii contabile a construcțiilor speciale.

„Departe de a reprezenta o soluție sustenabilă pentru securizarea resurselor la bugetul statului, toate acestea vor determina creșterea evaziunii fiscale, diminuarea drastică a volumului de investiții, scăderea locurilor de muncă și dificultăți economice în cascadă. Măsuri precum creșterea prețului pentru carburanți sau taxe pe construcțiile speciale se vor reflecta în creșterea costurilor de producție și implicit a prețurilor produselor românești diminuând competitivitatea acestora pe piețele externe. Nu în ultimul rând, aceste propuneri vor atrage cel mai probabil deschiderea unei noi proceduri de infringement împotriva României, nefiind în linie cu prevederile directivelor europene”, se arată în comunicatul AmCham.

Nu în ultimul rând, AmCham reiterează ideea privind ineficacitatea majorărilor de taxe și a introducerii de noi impozite, prin creșterea arbitrară a fiscalitășii, și solicită Guvernului și Ministerului Finanțelor Publice „să se concentreze asupra respectării angajamentelor asumate față de mediul de afaceri și societate în general, prin adoptarea unor măsuri reale de combatere eficace a evaziunii fiscale, accelerarea reformei ANAF și ridicarea gradului de conformare voluntară a contribuabililor”.

Accizele vor crește anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflației calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creșterea accizelor la benzină și motorină și din interzicerea primelor la vânzarea de tutun și alcool.

Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenți la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectați urmând să fie vărsați într-un fond special destinat investițiilor în infrastructura rutieră.

Totodată, Executivul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcțiile speciale exceptate până în prezent, a anunțat premierul Victor Ponta.

Impozitul pe construcții speciale va fi 1,5% din valoarea construcției și va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, și în funcție de trotuare și semne de circulație, fiind pus și pe jgheaburi și piloni antene telefonie mobilă, radio și tv, instituțiile publice fiind însă scutite de plată.
Impozitul va fi impus atât firmelor românești, cât și celor străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum și firmelor cu sediu social în România înființate conform legislației europene, urmând însă să fie exceptate de la plată instituțiile publice, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiile, fundațiile și alte persoane juridice fără scop patrimonial, conform proiectului de ordonanță de urgență pentru introducerea impozitului.

Impozitul va fi aplicat pentru construcții precum centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, centrale termoelectrice și nuclearo – electrice, piste și platforme, sonde de țiței, gaze și sare, rampe de încărcare – descărcare, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulație, marcaje, etc), linii și cabluri aeriene de telecomunicații (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcții pentru transportul energiei electrice, canale de irigații.